vineri, 30 martie 2018

Sursa:http://www.in-cuiul-catarii.info/2018/03/30/casele-de-pensii-ale-mapn-si-mai-se-dau-cap-in-cap-13863


CASELE DE PENSII ALE MAPN ȘI MAI SE DAU CAP ÎN CAP


Încep acest articol prin a-mi cere din nou scuze față de cititori pentru greșeala comisă în articolul anterior, cel privind indexarea din 2017. Repet, efectiv uitasem de Ordonanța 99/2016 cea în baza căreia s-au majorat pensiile în Ianuarie 2017. Cu atâtea modificări și încălcări ale ordinelor și legilor proprii, e normal să nu mai știi pe ce lume ești. Promit să fiu mai atent.

Dar iată că totuși nu numai eu mă încurc, iar dacă o fac, ridic mâna sportiv iar efectele greșelilor mele sunt totuși fără efecte asupra altora sau asupra pensiilor.

Vă amintiți răspunsul dat de CPS a MApN privind situația procesului de actualizare  pe data de 26.03.2017. La punctul 2, la întrebarea mea privind baza legală a emiterii deciziilor de actualizare mi s- răspuns că baza o constituie art 74(2) din legea 223 care prevede că ”Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare și actualizare a pensiilor generate de evoluția estimată a indicelui prețurilor de consum corelată cu creșterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepția primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1).”

Un prieten mi-a explicat azi dimineață că totuși CPS a MApN ar avea dreptate, pentru că ultima propoziție a acestui articol spune că excepție la ne-emiterea deciziilor la actualizare și indexare, o face prima actualizare care în concepția CPS a MApN ar fi cea din Iulie 2017, în baza legii 152.

Aparent ar avea dreptate, dar sunt două elemente care îi contrazic.

Primul ar fi trimiterea din finalul art 74(2), la prevederile art 60(2), care spune : ” (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:”

Dar articolele 29 și 30 la care face referire articolul60, fac trimitere la baza de calcul avută în vedere la recalculare ocazie cu care s-a făcut așa cum cere legea, actualizarea bazei de date. Deci prima actualizare, la care face referire articolul 60 este cea care s-a pus în aplicare la procesul recalculării conform legii 223 prin articolele 29 și 30.

Rezultă că actualizarea din Iulie 2017 nu este prima, deci nu trebuie să se emită decizie.

Al doilea element care contrazice punctul de vedere al CPS a MApN, este, așa cum am mai spus, articolul 1 al Anexei  2 a Ordinului M25/2015, care este un ordin comun al miniștrilor din structurile cărora li se aplică legea 223 și cuprinde PROCEDURILE DE RECALCULARE ȘIACTUALIZARE A PENSIILOR MILITARE DE STAT. Iată, încă odată,  ce spune articolul ”Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.”

Păi dacă acest ordin cuprinde instrucțiuni privind aplicarea Legii 223 și specifică în mod și mai clar decât Legea, fără alte excepții, pe care le exclude pentru că nu se mai crea  confuzii și interpretări,  așa cum s-a și întâmplat, că nu se emit decizii la actualizare și indexare,  DE CE TOTUȘI CEI CARE TREBUIE SĂ APLICE LEGEA ÎN BAZA PROCEDURILOR EMISE DE MINISTERELE DE RESORT, CĂ DOAR DE AIA AU FOST EMISE, CA SĂ ȘTIE EI CUM SĂ O APLICE, EMIT DECIZII ? Pentru că legea este interpretabilă? Dar ORDINUL M-25 A CLARIFICAT ACEST ASPECT, TOCMAI CA SĂ NU MAI FACĂ NIMENI INTERPRETĂRI, FĂRĂ EXCEPȚII. Întrebarea care se pune și este absolut logică, este dacă NU CUMVA  ÎNLOCUIREA TERMENULUI INDEXARE CU CEL DE ACTUALIZARE, S-A FĂCUT TOCMAI PENTRU A SE EMITE (conform art 74(1) DECIZII ȘI LA INDEXARE, cu un scop pe care îl vom înțelege abia când vom fi loviți de o nouă lege sau ordonanță?

Dar, pentru a face brambureala și mai mare și pentru a arăta în ce constă măreția legilor române, MAI a dat un comunicat pe data de 20.03.2018 , pe care îl postez mai jos.


Conform acestui comunicat, la MAI, se face indexarea – chiar dacă  pe anul 2018, inflația a fost negativă-   deși MApN  a declarat că nu se face (aici le dau dreptate celor de la MApN), dar se va păstra cuantumul cel mai avantajos. Este adevărat, decizia MAI are în vedere art. 59 al legii 223 modificate prin OUG 59, articol care prevede struțo-cămila aia de ”actualizare  cu rata inflației” care de fapt trebuie să se numească indexare.

Deci doamna Dan îi dă un cap în gură domnului Fifor. Ei bine, nu ar fi prima persoană, care îi dă un cap în gură domnului Fifor. Dacă vă amintiți recentul Congres al PSD sau CPEx, cum i-o mai spune,  și tânăra stea a gimnasticii politice, donșoara Irina i-a luat de mânuță pe domnul Fifor și pe doamna Firea și i-a așezat în bancă și la propriu și la figurat.  Rău a ajuns armata, dacă ministrul ei este pus în bancă de o loc-țiitoare cu caș la gură. Cu așa ministru, livreaua propusă ca uniformă pentru armată se potrivește ca o mănușă.

Dar să revenim la comunicatul MAI. Contradicția despre care vorbeam dintre cele două ministere, nu se oprește aici. Prin același comunicat, doamna Carmen ot Zimnicea, mai dă un cap în gură domnului Fifor, sau MApN, pentru că după cum se vede, anunță clar că ”actualizarea se va realiza fără emiterea unor decizii de actualizare, conform(țineți-vă bine) articolului 74(2) din Legea 223.”

De data asta chiar că nu mai știi ce să crezi.

Cum este posibil, ca două case de pensii, aparținând a două ministere care au lucrat la emiterea aceleiași legi și aceluiași ordin împreună, cot la cot, să ia două decizii opuse având  ca bază același articol de lege ? Domnule Zegrean, vedeți unde duce măreția legilor române ? Eram obișnuit să văd două decizii ale instanțelor, diametral opuse pe același caz, cum a fost recent cazul Familiei  Cosma, dar acolo e de înțeles, unii țin cu TAO și alții cu MAO, dar aici, care e miza bătăii de joc?

Dacă cei de la MAI și-ar fi justificat decizia sau anunțul prin aplicarea art. 1 din anexa 2 a Ordinului M-25, i-aș fi pupat, dar să vii cu același articol cu care cei de la MApN se justifică pentru emiterea deciziilor de actualizare, este ceva ce nici Kafka nu și-ar fi imaginat.NICI NU MAI CONTEAZĂ CINE A DECIS SAU ANUNȚAT PRIMUL, TOT DE RÂSUL LUMII SUNTEM.

Cine descurcă acuma ițele,  pentru că în mod cert cineva greșește. Chiar dacă până la urmă vor da vina pe un ”funcționar” care a mutat o virgulă, sau  un secretar de stat care a înțeles greșit, ca domnul Nasta, adevărul este că ambele Case Sectoriale s-au raportat greșit la art 74, ei trebuind să aibă în vedere procedurile de aplicare a Legii 223, pentru că SUNT EMISE TOCMAI PENTTRU CLARIFICAREA NECLARITĂȚILOR ȘI PENTRU A ARĂTA CUM TREBUIE INTERPRETATĂ ȘI APLICATĂ LEGEA.  Acesta este rostul acestor metodologii sau proceduri  de aplicare a legilor. Mai știu că este o cutumă ca nici o lege să nu fie pusă în aplicare până la emiterea metodologiei de aplicare. Ori la noi aceste metodologii se emit pentru a fi încălcate. C’așa-i în armată.

http://www.monitoruljuridic.ro/act/ordin-nr-m-25-din-15-februarie-2016-pentru-aprobarea-procedurilor-de-recalculare-i-de-actualizare-a-pensiilor-militare-de-stat-emitent-176795.html

http://www.mai.gov.ro/documente/structuri/Casa_Pensii/comunicat.pdf


duminică, 25 martie 2018


CENTENARUL MARII UNIRI
UNIREA BASARABIEI: PRIMA TREAPTA SPRE IDEALUL ROMANIEI MARI
               În contextul geopolitic de azi, aniversarea Unirii Basarabiei cu România, moment care a marcat începutul unui an 1918 memorabil, are o încărcătură aparte. Spre deosebire de Transilvania, Basarabia este încă ruptă din trupul ţării, iar balansul actualei Republici Moldova între est şi vest şi tensiunile care au dus la afirmarea unui nou război rece între Rusia şi NATO demonstrează că problema teritoriului dintre Prut şi Nistru este una de actualitate şi, de asemenea, o rană încă deschisă în conştiinţa naţională.
În anul 1917, când revoluţiile s-au succedat în Imperiul Ţarist, începând cu cea din februarie care a dus la abdicarea lui Nicolae al II-lea şi până la „Marea revoluţie socialistă din Octombrie”, mişcarea de eliberare naţională a românilor din Basarabia a cunoscut o dezvoltare constantă, începând cu înfiinţarea la Chişinău, în martie-aprilie, a Partidului Naţional Moldovenesc, al cărui program sublinia necesitatea unei largi autonomii a regiunii şi dobândirea drepturilor cetăţeneşti şi naţionale pentru români. În spiritul vremurilor, au avut loc numeroase întruniri şi acţiuni de organizare:Congresul Uniunii Cooperativelor din Basarabia, Congresul ţăranilor din Basarabia, Congresul corpului didactic din Basarabia şi multe altele.
Drumul spre autonomia Basarabiei
La Congresul Popoarelor din Rusia, desfăşurat la Kiev între 8 şi 14 septembrie (stil vechi), au participat şi şase delegaţi moldoveni, care s-au pronunţat pentru autonomie în cadrul unei federaţii. Toamna anului 1917 a fost însă una tensionată;anarhia cuprindea Rusia şi, implicit, Basarabia, iar autorităţile se dovedeau neputincioase în faţa actelor de dezordine şi violenţă. În această atmosferă a avut loc Congresul Soldaţilor Moldoveni, convocat de Comitetul Central Ostăşesc Român, care şi-a deschis şedinţele la 20 octombrie, în Chişinău. În adunările din 21 şi 22 octombrie, Congresul a declarat „autonomia Basarabiei şi alegerea unui birou pentru organizarea Parlamentului local, denumit Sfatul ţării, precum şi 44 de ostaşi din sânul Congresului ca deputaţi în Sfatul Ţării”. A fost redactat un document, „Rezoluţiile Congresului Ostăşesc Moldovenesc”, care prevedea, printre altele, „să se recunoască faptul că forma cea mai potrivită a conducerii Rusiei este Republica Federativă Democratică”, „să se declare autonomia teritorială şi politică a Basarabiei” şi în cel mai scurt timp „să se alcătuiască Sfatul Ţării, format din 120 de deputaţi”.
Pe baza hotărârilor Congresului, la 21 noiembrie, Sfatul Ţării şi-a deschis lucrările, fiind alcătuit din reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, confesiunilor şi orientărilor politice. Numărul deputaţilor a fost majorat de la 120 la 150:105 români, 15 ucraineni, 14 evrei, şapte ruşi, doi germani, doi bulgari, doi găgăuzi, un polonez, un armean şi un grec. Preşedinte a fost ales Ion Inculeţ, iar printre deputaţi se găseau personalităţi de frunte ale Basarabiei, precum Pantelimon Halippa, Ion Pelivan sau Ion Buzdugan. La 2 decembrie, Sfatul Ţării a adoptat o Declaraţie prin care se proclama Republica Democratică Moldovenească, ce urma să facă parte din Republica Federativă Democratică a Rusiei, care nici nu exista. La 7 decembrie, puterea executivă a fost încredinţată unui Directorat, sub preşedinţia lui Pantelimon Erhan.

Vestea unirii, primită cu bucurie în Lăpuşna (fotografie realizată cu ocazia vizitei prim-ministrului Alexandru Marghiloman, 1918)
În cursul lunii decembrie 1917, Basarabia a fost teatrul unor acţiuni anarhice ale forţelor armate sau a altor organisme care se opuneau Sfatului Ţării:Frontotdelul (comitetul de front) Comitetului muncitorilor şi soldaţilor din Chişinău (de orientare bolşevică) şi RUMCEROD-ul cu sediul la Odesa, cea din urmă fiind prima organizaţie antiromânească creată de partidul bolşevic cu concursul lui Hristu (Cristian) Racovski şi Mihail Gheorghiu Bujor. Era condus de un comitet alcătuit din bolşevici basarabeni şi emigranţi din România, din care făcea parte, printre alţii, şi celebrul Max Goldstein, unul dintre autorii atentatului de la Senat din 1920. În aceste condiţii, exista riscul declanşării unui conflict civil în Basarabia, între mişcarea naţională moldovenească şi cea bolşevică.


Sfatul Ţării cere ajutorul Guvernului României
Faţă de această situaţie, la 14 decembrie, Sfatul Ţării a luat hotărârea, într-o şedinţă secretă, de a cere ajutor din afară şi a însărcinat Consiliul Directorilor să procedeze în consecinţă. În baza acestui mandat, la 22 decembrie 1917, Consiliul Directorilor Generali a trimis o telegramă ministrului de Război român, prin care solicita trimiterea la Chişinău „a unui regiment ardelenesc”. În consecinţă, Guvernul României a ordonat Marelui Cartier General ca Batalionul de voluntari români de la Kiev să se îndrepte spre capitala Basarabiei.
Abia sosit în gara din Chişinău la 24 decembrie, Batalionul românesc a fost atacat în tren de unităţi ale armatei ruse, „ardelenii fiind dezarmaţi, bătuţi şi făcuţi prizonieri”. Având în vedere pericolul care plana asupra Basarabiei, după îndelungi dezbateri, guvernul român a hotărât, la 4 ianuarie 1918, să autorizeze intervenţia Armatei Române în Basarabia. Onoarea conducerii operaţiunilor din Basarabia a revenit Corpului 6 Armată, căruia i-au fost puse la dispoziţie, la date diferite, Diviziile 11 şi 13 infanterie, 1 şi 2 Cavalerie. Cele patru divizii destinate să acţioneze în Basarabia au trecut Prutul succesiv, acţionând pe direcţii independente, deşi au cooperat în anumite situaţii. În seara zilei de 13 ianuarie, brigăzile 21 şi 22 infanterie din Divizia 11 infanterie au intrat în Chişinău, fiind primite cu entuziasm de populaţie. A doua zi a intrat în capitala Basarabiei şi comandamentul diviziei, în frunte cu generalul Ernest Broşteanu.
Vestea intrării trupelor române în Basarabia a iritat autorităţile de la Petrograd, care au decis ruperea relaţiilor cu România, expulzarea diplomaţilor acreditaţi şi „păstrarea tezaurului care va fi restituit poporului român”. La 15 ianuarie, comandantul Diviziei 11 infanterie şi statul său major au participat la şedinţa Sfatului Ţării, gestul marcând primirea oficială a Armatei Române de către autorităţile de la Chişinău, ocazie cu care generalul Broşteanu a declarat:„Creaţi-vă viaţa dumneavoastră cum credeţi şi nimeni nu se amestecă în ea. În organizarea ei noi nu vă vom împiedica”. După ample dezbateri, la care au participat numeroase personalităţi politice, Sfatul Ţării a proclamat, nu întâmplător, la 24 ianuarie 1918, independenţa, cu unanimitate de voturi. Consiliul Directorilor se dizolva, puterea executivă trecând asupra Consiliului de Miniştri, în timp ce preşedintele Republicii rămânea Ion Inculeţ. Declaraţia de Independenţă a fost primită cu entuziasm, fiind văzută ca un prim pas spre Unire.

România, în dificultate
Aceste decizii extrem de importante au fost luate într-un climat general dominat de frământări şi incertitudine, în care nu doar proaspăta Republică Democratică Moldovenească, dar şi România se găseau într-o situaţie precară din punct de vedere politic şi militar. După semnarea armistiţiului de la Brest-Litovsk, care a marcat ieşirea Rusiei din Antantă, presiunile Puterilor Centrale asupra României, pentru semnarea unui armistiţiu, capătă un caracter ultimativ. Guvernul Brătianu îşi depune mandatul, iar generalul Averescu este însărcinat cu formarea noului guvern. Condiţiile cerute de Puterile Centrale erau deosebit de grele, având caracterul unui Diktat;la 19 februarie, în Consiliul de Coroană, generalul Averescu a precizat că soluţia acceptării condiţiilor era singura posibilă:se salva dinastia şi se înlesnea unirea cu Basarabia, ministrul de Externe al Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, promiţând ajutor diplomatic în acest sens.
Problema Basarabiei s-a complicat după ce, la începutul tratativelor de pace de la Buftea-Bucureşti, guvernul ucrainean (care încheiase deja o pace separată cu Puterile Centrale) a trimis o notă în care se sublinia că „Basarabia, din punct de vedere etnografic, economic şi politic, formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei”. Drept urmare, guvernul Ucrainei cerea să i se admită participarea la tratativele de pace, arogându-şi dreptul de a include deputaţi basarabeni în propria delegaţie şi neacceptând delegaţia Basarabiei independente. Ministrul de Externe german, Kühlmann, considera pretenţiile ucrainene ca fiind neîntemeiate;drept urmare, cererea guvernului de la Kiev a fost ignorată.
Delegaţii basarabeni prezenţi la Iaşi (Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu, preşedintele Consiliului de Miniştri) i-au propus generalului Averescu unirea, dar acesta s-a opus;se temea ca germanii să nu ceară în compensaţie Dobrogea, care îi interesa în mod deosebit pe bulgari. Dar sprijinul Germaniei se va dovedi esenţial pentru România:având ţeluri economice foarte precise, Berlinul s-a opus pretenţiilor ucrainene şi bulgare asupra Basarabiei şi Dobrogei. Unirea Basarabiei cu România ar fi fost imposibilă, în acel context, fără sprijinul Germaniei.
La 5 martie 1918, Alexandru Marghiloman este însărcinat cu formarea unui nou guvern, având menirea de a ajunge la o înţelegere cu Puterile Centrale, ceea ce a creat îngrijorare la Chişinău, prin prisma poziţiei Partidului Conservator asupra unor reforme, în special cea agrară. Situaţia a fost detensionată de regele Ferdinand, care, la 17 martie, a semnat scrisoarea adresată administratorului Domeniilor Coroanei, prin care se trecea, în mod practic, la împroprietărirea promisă de monarh cu doar un an în urmă, în 1917, limpezind poziţia statului român în privinţa împroprietăririi, care neliniştea îndeosebi ţărănimea din Basarabia.
27 martie:„Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea şi totdeauna!”
În Basarabia dorinţa de Unire se dovedea una generală, cerută de numeroase cercuri politice, comitete şi adunări diverse. În acelaşi timp, contactele cu presa şi activiştii din România, în special de la Iaşi, deveneau tot mai intense. Partidul Naţional Moldovenesc a dus în această perioadă o activitate susţinută pentru extinderea influenţei în rândul opiniei publice. Tot la Iaşi, într-o şedinţă de guvern, la care au participat Ion Inculeţ, David Ciugureanu şi Constantin Stere, s-a decis forma prin care urma să fie proclamată Unirea:guvernul român accepta solicitările de Unire venite din Basarabia şi urma să-şi exprime poziţia oficială după votul din Sfatul Ţării.

În după-amiaza zilei de 27 martie a avut loc şedinţa Sfatului Ţării, în urma căreia a fost adoptată hotărârea de Unire. Ion Inculeţ declara:„Şedinţa de azi, domnilor deputaţi, va fi o şedinţă istorică pentru poporul nostru. Noi trebuie să depunem toate silinţele ca să reuşim cu cinste în acest moment istoric”. Ulterior a luat cuvântul Alexandru Marghiloman, care a subliniat dorinţa guvernului român de a respecta drepturile şi libertăţile câştigate, urmând ca Sfatul Ţării să se ocupe de „rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu vrerile poporului”. După ce Marghiloman şi ceilalţi reprezentanţi ai statului român s-au retras, Constantin Stere a ţinut un discurs care a produs o vie emoţie, arătând că „astăzi trebuie să hotărâm ceea ce va avea o importanţă hotărâtoare, extraordinară, asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor noştri o răspundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme”.
Reprezentaţii minorităţilor au declarat, în mare parte, că se vor abţine de la vot (excepţie făcând delegatul polonez), neavând împuternicirea necesară de a vota Unirea, în lipsa unei hotărâri a viitoarei adunări constituante, invocându-se şi un eventual referendum care să decidă soarta Basarabiei. După discuţii aprinse privind caracterul deschis al votului (decis de majoritate), s-a trecut la votarea rezoluţiei de unire propusă de Blocul Moldovenesc, rezultatul fiind de 86 de voturi pentru, trei contra şi 36 de abţineri. „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară:Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum mai bine de o sută de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România”. Declaraţia de unire se încheia cu cuvintele:„Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea şi totdeauna!”. A urmat o scurtă alocuţiune a lui Alexandru Marghiloman, care a declarat că ia act de Declaraţia de Unire în numele poporului român şi al Regelui, la final spunând:„Trăiască România, una şi nedespărţită”.
Prima bucurie după ani grei de război
Declaraţia de Unire stabilea că Basarabia îşi păstra autonomia, având un sfat ales pe baza votului universal. Se precizau drepturile democratice recunoscute şi garantate – drepturile minorităţilor, libertatea personală şi multe altele – şi se stabilea ca provincia să fie reprezentată în forul legislativ al ţării de un număr de parlamentari raportat la numărul de locuitori, doi reprezentanţi ai Basarabiei urmând să facă parte din Consiliul de miniştri al României. Declaraţia de unire a fost primită cu mult entuziasm de românii de pretutindeni, prima bucurie după ani grei de război, iar la sfârşitul lui martie şi la început de aprilie au avut loc manifestaţii la Iaşi, unde delegaţia venită de la Chişinău a fost întâmpinată cu mult entuziasm. În cadrul dejunului oficial de la Palat, dat în cinstea delegaţiei basarabene, Regele a luat cuvântul, declarând, printre altele:„Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va şterge... Trăiască copilul cel mai mic, dar poate cel mai voinic, al României Mame!”

Un ultim act al unirii a avut loc la 27 noiembrie 1918, imediat după adoptarea legii agrare, când Sfatul Ţării a emis următoarea declaraţie:„În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului şi ţinuturile ungureşti, locuite de români, în hotarele Dunării şi Tisei, Sfatul Ţării declară că Basarabia renunţă la condiţiile de unire, stipulate în actul de la 27 martie, fiind încredinţată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Ţării, în preziua Constituantei române, care se va alege pe baza votului universal, rezolvând chestia agrară după nevoile şi cerinţele poporului, anulează celelalte condiţiuni din actul unirii din 27 martie şi declară unirea necondiţionată a Basarabiei cu România mamă”. Drept urmare, Sfatul Ţării s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat, deschizând calea unei uniri necondiţionate pentru o integrare ireversibilă în cadrul statului român întregit.
O teză falsă a istoriografiei sovietice
Teza potrivit căreia unirea Basarabiei cu România s-a realizat sub presiunea armatei române, promovată cu consecvenţă de istoriografia sovietică, nu se susţine. Modul în care a fost votată moţiunea de unire demonstrează cu claritate libertatea de opţiune a participanţilor, indiferent de originea etnică sau mediul politic din care proveneau. Locul şi rolul armatei române în Basarabia au fost subliniate de comandantul Corpului 6 Armată, generalul Ion Istrati, care a arătat într-un raport înaintat Marelui Cartier General că în perioada ianuarie-martie 1918 „misiunile trupelor noastre au constat în:preluarea armamentului de la populaţia rurală şi urbană;asigurarea celei mai complete ordini;împingerea peste Nistru a ultimelor coloanele ruse din Basarabia, care veneau din Moldova;asigurarea condiţiilor pentru ca activitatea agricolă, economică şi comercială să înceapă;adunarea şi inventarierea armamentului lăsat de trupele ruse;o purtare corectă, demnă şi desfăşurarea unei propagande active (conferinţe, şezători, baluri, coruri, concerte) prin care să se apropie populaţia de toate naţionalităţile, iar moldovenii, în special, să fie deşteptaţi la viaţa naţională, combătându-se agitaţiile străinilor contra noastră”. Generalul Istrati aprecia că marile unităţi aflate la est de Prut şi-au făcut pe deplin datoria.
În legătură cu rolul armatei române în actul unirii Basarabiei cu Ţara, Ion Inculeţ arăta mai târziu că „pentru noi moldovenii, pentru mişcarea noastră naţională, intrarea armatei române în Chişinău a fost un element de primă importanţă, decisiv. Elementele româneşti au câştigat mai mult curaj şi mai multe speranţe pentru viitor”.
Din păcate, unirea Basarabiei cu România a fost departe de a fi „pururea şi totdeauna”. Rupt prin ultimatumul din iunie 1940, vremelnic readus alături de ţară în 1941-1944, soarta teritoriului dintre Prut şi Nistru rămâne şi astăzi o ecuaţie cu multe necunoscute. Avem o singură certitudine:de secole, dorinţa de unire e exprimată şi dincoace, şi dincolo de Prut, cu tragedii şi sacrificii înşirate în timp, pe care generaţiile de azi şi mâine au datoria să le cunoască.



ADUNAREA  GENERALA  A  ASOCIATIEI  ROMIL
  
FILIALA  BUCURESTI

                 Asociatia ROMIL Filiala Bucuresti, anunta desfasurarea Adunarii generale a filialei, in ziua de 03.04.2018, ora 17.00 in Sala de festivitati a Primariei sectorului 6 al Municipiului Bucuresti din Calea Plevenei nr. 147-149, mijloace de transport: tramvaiul 11, 35 statia Calea Plevnei, autobuz: 123,133,162,105,178 statia Primaria sector6. 
               Ordinea de zi va fi anuntata in timp util. Propuneri privind completarea ordinii de zi se fac la adresa e-mail: romilbuc@gmail.com , pana la data de 02.04.2018.

Presedintele Asociatiei ROMIL,
           Filiala Bucuresti     
       Col.r.TUDOR Marian 

vineri, 16 martie 2018

Sursa:http://www.in-cuiul-catarii.info/2018/03/16/oug-59-si-sadismul-guvernului-dragnea-13773

OUG 59 și sadismul guvernului Dragnea

 Categoria Despre Armata 3.914 afisari 

De la instaurarea primul guvern Dragnea și până în prezent, având în vedere și gafele miniștrilor și prim miniștrilor dar și ”mâinile proaste” ale Hamsterului, s-a tras concluzia, devenită aproape postulat, că guverne mai proaste nu am avut până la ultimele, deși, e foarte greu să găsești un guvern cu adevărat competent  sau să spui că am avut din 89 încoace un guvern de profesioniști. A nu se confunda profesioniștii cu tehnocrații, nu e tot una. În fine, spuneam că guvernele Dragnea nu au  impresionat prin competență, că ultimele 3 abia au reușit să performeze împreună un an de zile. Doamna Viorica oricum are toate șansele să câștige premiul pentru ”poanta anului”, cu imunoglobina. Am spus poanta, cu P, vă rog să rețineți.
Nu știu ce premiu va lua guvernul Dragnea, dar eu i-aș acorda premiul pentru cel mai sadic guvern. Nu o să mă refer acum la zecile de proiecte de măsuri anunțate, aruncate la plezneală, retrase, retractate, anulate, readuse pe tapet, ordonanțe de o zi, gen Declarația 600, dar ce au făcut oamenii lui Dragnea cu ordonanța 59 merită premiu 1 cu coroniță.
Cine anchetează decimarea armatei ?
Sadicul număru 1 al lui Dragnea, cea care până acum două zile tăia și spânzura în PSD coana Lia, când a început campania anti armată mascată sub deviza ”jos pensiile nesimțite” ca și sub guvernarea Boc, nu a vrut –așa cum se lăuda- să îndrepte o nedreptate sau să egalizeze ceva, ci să lovească în armată. Inițial am crezut că o face doar din disperare, din criză de bani, însă adevărul e că  o face pentru a-și bate joc de militari. Partea proastă este că din prostie sau cu intenție, lovind în militari, doamna Olguța a lovit,  ca nimeni altul în toată istoria ARMATEI ROMÂNE, în securitatea, suveranitatea și capacitatea de apărare a țării. Niciodată armata română, nici sub guvernele bolșevice și bolșevizate nu a fost atât de fragilă, niciodată până în vara lui 2017 conducerea armatei nu a fost atât de decimată, dezorientată, lipsită de factori de decizie la toate nivelurile, așa de rapid, pe un termen atât de lung. Nici rușii când au ordonat desființarea trupelor de vânători de munte nu au lovit atât de adânc.  Poate cineva din armată,(ca să nu mai vorbesc de celelalte structuri ale SNAp) din cei care cunosc adevăratele efecte și situația creată prin Ordonanța 59, care are date și cifre,  își va da doctoratul în securitate, că tot geme țara doctori în securitate făcuți pe bandă rulantă, având ca subiect ”Efectele legilor tembele asupra sistemului național de securitate”.
Această catastrofă,  care ar trebui investigată de DNA sau Parchetul General, nu numai pentru amestecul doamnei ministru în legislația militară, (fapt interzis de legea 346/2006, legea privind organizarea și funcționarea MApN) așa cum am scris într-un articol anterior, dar și pentru efectele dezastruoase asupra încadrării armatei și capacității operative a acesteia. Cel puțin 30 de zile armata a fost efectiv decapitată iar unele funcții de conducere nu au fost nici astăzi încadrate, pentru că nu se găsesc persoanele potrivite pentru a le încadra, că nu pot crede că aceștia există, dar ministrul nu vrea să îi încadreze, sau se așteaptă darul pentru a fi încadrate. Rezultă deci că încă nu s-au găsit oamenii suficient de pregătiți pentru a le încadra, pentru că împuternicirea nu este egal cu încadrare decât în măsura în care indexarea pensiilor este tot una cu actualizarea.Numai cine a ajuns să conducă instituții prin cumpărarea locurilor de pe listele de candidați nu știe în cât timp și cum se formează un adevărat comandant. Domnii politicieni au impresia că funcțiile în armată sunt ca și cele la partid, dă omul șpaga, ia funcția, fură cât poate și pleacă. Sau așa o fi și în armată și nu știu eu ?
Aș vrea să văd și eu cine se încumetă să judece nu doar să analizeze impactul OUG 59 asupra SNAp. În nici un caz domnul Fifor, domnia sa,  ca absolvent de filologie, coleg de facultate cu doamna Olguța, e mai interesat de transformarea militarilor în ospătari și umplerea visteriilor companiilor americane  decât de drepturile militarilor români, fie ei activi sau în rezervă.

Sadism cu acte în regulă
Eu deocamdată o să analizez cinismul cu care acești oameni (uneori mă îndoiesc că ar fi) lovesc metodic, meticulos și pervers  în drepturile militarilor. Am postat acum câteva zile pe Facebook  un document, un răspuns dat de CPS a MApN col. r  Stanciu Petrea, privind procesul actualizării pensiilor. După cum se știe, Legea 223/2015 prevedea la art. 59, că Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.”Articolul următor, se referea  la actualizarea pensiilor cu creșterea salariilor activilor. După cum se știe, OUG 59/2017 a modificat atât art.59 cât și art.60 ale alegii 223. Art 59 sună în felul următor: ” Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.”Articolul 60 nu mai cuprinde nimic despre actualizarea după salariile activilor, care era practic singurul articol din lege care făcea din legea 223, o lege a pensiilor militare, pentru că corela pensiile rezerviștilor cu salariile activilor.
Ei bine, cinismul și sadismul celor care au scos OUG59  constă nu doar în anularea actualizării și despărțirea (a câta oară) a rezervei de partea activă a armatei, ci și în prostirea militarilor prin schimbarea sensului termenilor.
Toată lumea știe că indexarea este una, iar actualizarea alta. Indexarea este o măsură de corelare a salariilor și pensiilor, la puterea de cumpărare monedei naționale având în vedere principiul unicității.  Actualizarea este însă o aducere a pensiilor celor pensionați anterior, cât mai aproape de pensiile celor care se pensionează, anual, și ține de respectarea principiului egalității.
Patru dintr-o lovitură
Prin modificarea art 59, s-au dat nu una, ci mai multe lovituri:
1. S-a anulat actualizarea ca proces în sine, anulându-se practic efectele principiului egalității;

  1. Pentru ca militarii să nu se poată plânge că lor nu li se mai actualizează pensiile au înlocuit termenul indexare cu termenul actualizare. Practic ceea ce pentru civili e indexare, pentru militari e actualizare, așa că dacă îi întrebi de ce nu ne actualizează pensiile ei îți dau în cap cu prevederile noului articol 59, care vorbește despre actualizare. Dacă îi întrebi de ce nu ne indexează și nouă pensiile, ei vor susține că nu e adevărat, că ni le indexează și nou, ca și la civilil, numai că îi spune altfel dar așa și-au bătut joc și de principiul unicității, pentru că practiv pentru militari nu mai există indexare, aceasta nu mai apare în legea modificată prin OUG 59.
  2. Nu se mai pomenește nici de adăugarea a 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu, pentru că practice nu mai există indexare.
4 Și acuma bomboana pe colivă: în vechiul articol 59spunea că indexarea se face ”cu 100% din rata medie anuală a inflației,” și problema era simplă. Se aștepta calcularea mediei anuale a inflației pe anul precedent și se calcula apoi pensia. Conform noii prevederi, ”actualizarea” sau struțocămila se calculează ”cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea”. Aici este bătaia de joc cea mai mare.
Rata medie a inflației indicator definitive, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face inflația, este rata inflației anunțată de INS privind rata medie a inflației. Dar pe ce an ? Pe anul în care se face actualizarea? Păi actualizarea la începutul fiecărui an, sau așa ar trebui să se facă. Cum să calculezi media inflației pe 2018 în data de 1 Ianuarie 2018? E imposibil. Atunci înseamnă că indexarea/actualizarea pe 2018 trebuie făcută în funcție de rata medie a inflației pe anul 2017. Conform ordonanței 59, și asta e imposibil. De ce ? Pentru că INS nu poate calcula în noaptea de 31 Decembrie rata media a inflației, pentru ca aceasta să fie publicată pe 1 Ianuarie a anului care vine, când nici musca nu zboară. De exemplu în anul 2018, inflația pe anul 2017 a fost anunțată de INS în comunicatul nr 17 din data de 12 Ianuarie 2018 și a fost de 0,3%, deci POZITIVĂ.
Dar oricât de pozitivă ar fi fost ea, nu se aplică, pentru că legea spune că indexarea/actualizarea se face conform indicatorului cunoscut la 1 Ianuarie a anului în care se face actualizarea. DAR, LA 1 IANUARIE  2018 NU SE CUNOAȘTE CARE ESTE RATA MEDIE A INFLAȚIEI PE ANUL  2017, DECI NU SE FACE ACTUALIZARE/INDEXARE pe valoarea anului 2017.
Nu e așa că suntem lucrați în foi de viță? Și asta nu e tot. În răspunsul trimis colegului Stanciu Petrea, Casa de Pensii Sectorială spune că Inflația conform datelor cunoscute la 1 Ianuarie al anului 2018, a fost de -1,5, deci negativă, deci nu se calculează. În comunicatul pe care îl menționează CSP se spune : ” Rata medie a prețurilor de consum pe ultimele 12 luni, ianuarie 2016, decembrie 2017  față de precedentele 12 luni, ianuarie 2015-decembrie 2015, calculate pe baza IPC este de -1,5%.
De ce se ia în calcul anul 2016, și nu 2017 cum ar fi normal? De ce ni se indexează în 2018 pensiile în raport cu rata inflației pe 2016?
Pentru că o minte perversă a căutat și a văzut că în 2016 rata inflației a fost negativă și atunci, CA SĂ NU MAI INDEXEZE PENSIILE MILITARILOR, DOAMNA OLGUȚA, MÂNĂ ÎN MÂNĂ CU SPECIALIȘTII PE CARE SPUNEA CĂ I-A CONSULTAT DIN MApN, AU INTRODUS SINTAGMA ” ”indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea”deși putea rămâne cum era în Legea 223, sau se putea scrie indicator calculat în anul în care se face actualizarea, în loc de 1 Ianuarie. Trebuie să admit că totul a fost făcut meticulos și până la os. Mai întâi au anulat actualizarea pe baza creșterii salariilor. Apoi au schimbat indexarea cu actualizarea, ca să nu ne putem plânge că nu ni se actualizează și nouă pensiile. Apoi, ca să nu primim chiar nimic, a fost introdusă această găselniță cu ”indice cunoscut la 1 Ianuarie al anului în care se face actualizarea”, trimițând indicele de referință tocmai în 2016 , când rata inflației a fost raportată ca fiind negativă, deci canci actualizare.
Este clar ca bună ziua că această sintagmă a fost introdusă în mod special, ca să ne trimită în 2016, și să nu ne majoreze pensiile în 2018 pentru că au nevoie de bani pentru campania din 2019.
Și mai este un aspect care dă de gândit:  dacă la data emiterii OUG 59 /2017  s-a decis introducerea sintagmei cu indicele cunoscut la 1 ianuarie, iar ei au urmărit să nu ne majoreze pensiile, înseamnă că încă din Iulie 2017, guvernul Dragnea cunoștea că rata inflației va crește pe anul 2017, va fi pozitivă.  . Dar ei atunci se lăudau că duduie economia.
Nu e așa că este umilitor, cinic, sadic și pervers?
La civili, conform art 102, punctul 2 din legea 263/2011, după cum se știe,  ”Valoarea punctului de pensie se majoreaza anual cu 100% din rata medie anuala a inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat,” nu ca la noi. De ce la civili se ia ca referință inflația din 2017, iar la militari din 2016?  Noi suntem mai proști.  Deci în mod premeditat, NUMAI LA MILITARI,  prin OUG 59 s-a decis anularea și a indexării pe anul 2018, pentru că așa au decis Dragnea și Olguța, susținuți de specialiștii din MApN, PRIMUL DINTRE EI FIIND Grindeanu, al doilea Fifor, care se face că nu cunoaște situația și care dispare de la discuții exact când îi vine rândul să răspundă la întrebări.Vine, aburește și pleacă.
”Există soluții ”
Dacă cineva îl va lua la întrebări privind această bătaie de joc, probabil va spune că nu a știut, că o să se intereseze, că actualizarea ar fi însemnat un efort financiar de 11 miliarde. Acum 4 luni, domnul Fifor spunea: ”Dar există soluții să reglăm chestia în camera deputaților. Eu am avut o discuție cu domnul secretar de stat Nicolae Nasta, și i-am dat niște instrucțiuni, înțeleg că nu le-a înțeles foarte bine, o să mai discutăm, sunt aici colegii de la Casa de Pensii și o să discutăm din nou această problemă și vă spun că nu iese din Parlamentul României să fie chestiune nedreaptă. Vă asigur de chestiunea aceasta.” Cu care coleg de la casa de pensii ați stat de vorbă domnule ministru? Cu cel care împarte embleme ?
Au trecut patru luni și nu a apărut nici o soluție, doar întâlniri sterile, pentru că liderii noștri ori se duc acolo să își rezolve problemele personale(unii, proaspăt șefi de asociații primite cadou se bucură că sunt și ei chemați la discuții și îi vede lumea), ori să se bage în seamă, ori să capete funcții prin viitoarea structură a rezervei, ori efectiv nu îi interesează, habar nu au despre ce e vorba în propoziție și sunt mereu prinși cu pantalonii în vine. Suntem furați din virgulă, pentru că cei care ar trebui să vadă aceste aspecte nu știu să citească, dar  se țin de prelegeri și mese rotunde.
Și toate astea se întâmplă pentru că ne e lene să ne adunăm la o șuetă în fața ministerului, care este foarte aproape de Parlament.  Așteptăm să ne rezolve problemele lideri de  sindicat care  nu mai au nici un drept legal să reprezinte pe cineva, sau de șefi de asociații care urmăresc doar să mai fie și ei băgați în seamă. Așteptați cu plăcere, stimați colegi. Până nu vom înțelege toți că nu ne mai putem baza pe nimeni și trebuie să ne mișcăm fundurile de pe fotolii, TOȚI ODATĂ, nu pe secțiuni, nu când vor ”liderii”, nu e voie de la partid, nu când e soare sau în zile de sărbătoare, dar mai ales, nu sub steaguri false, nu vom schimba nimic.

luni, 12 martie 2018



Presedintele Federatiei Militarilor din  Romania domnul general de brigada in retragere Nicolae Gorpan, presedinte in exercitiu al Forumului structurilor asociative ale militarilor in rezeva si retragere din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, explica:

CONTINUAREA ARUNCARII PE PIATA A FALSEI PROBLEME A RECALCULARII PENSIILOR MILITARILOR

Dragi camarazi, in 19 ianuarie 2011 postam in spatiul virtual textul ce urmeaza. Motivele expuse atunci au stat la baza infiintarii Ligii pentru Apararea Drepturilor Pensionarilor Militari. Daca cititi cu atentie si faceti o analogie cu ziua de azi, observati ca aproape nimic nu s-a schimbat. Ba din contra unele aspecte s-au accentuat. Diferentele ar fi : * atunci era un presedinte ,,jucator” iar acum unul ,,nepasator” ; * atunci aveam pensii ,,nesimtite,, acum avem ,,speciale,,; . IN REST ACEIASI ACTORI CU ALTE NUME, atunci SEITAN , acum OLGUTA, atunci BOC , acum .. e greu sa-i enumar cati au fost, atunci ,,jucatorul BASESCU,, acum aparatorul propriilor interse JOHANNIS; ACELEASI ABUZURI,MINCIUNI SI DEZINFORMARI, ACEIASI ,,FORMATORI DE OPINII- SPECIALISTI IN VORBE GOALE SI AFIRMATII FARA ACOPERIRE,,.
            Situatia fiind aceeasi, m-am hotarat sa reactivez Liga pentru Apararea Drepturilor Pensionarilor Militari, unde se impun actiuni si mai ferme, mai clare si diversificate.

      NUMAI IMPREUNA- TOTI PENSIONARII MILITARI VOM DEVENI O FORTA DE LUAT IN SEAMA DE GUVERNANTI. LASATI DE O PARTE ORGOLIILE, FRUSTRARILE, DORINTA DE EPATARE CU ORICE FEL SI PUNETI-VA CAPACITATILE IN SLUJBA CAUZEI COMUNE. 
ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU!

Cititi si analizati!
Marea cacealma:
                Participarea presedintelui României la dezbaterea cu tema"Reforma institutionala a Statului Român. Statul asistential, statul minimal sau statul eficient?"
                            "As mai face, legat de pensii, o mentiune. Este o dezbatere uriasa. Eu, la 17:00, voi avea o întâlnire cu toti factorii de decizie din institutiile militare. Este evident ca nu s-a raspuns nevoii de a se transmite pâna la 1 decembrie adeverintele de venit din diverse locuri de munca; poate era si dificil, în unitatiile militare, sa alerge un rezervist pe la toate unitatile pe unde a lucrat. Dar ce stiu, reconfirmat astazi, este ca foarte putine pensii vor scadea. În general, aplicarea noii legi, mai ales pentru cei care dupa ce au plecat din Armata, au mai si lucrat, le aduc pensii mai mari. Problema este, însa, de comunicare publica defectuoasa, la toate ministerele si institutiile militarizate si solutia pe care au adoptat-o, neavând terminate calculele, sa transmita pensionarilor militari un minim în functie de venitul mediu în institutie, ceva de genul acesta. Dar am vrut sa comunic acest lucru exact pentru ca este presa aici." (sublinierile imi apartin)

            Cu toata deferenta ce o am pentru institutia presedintelui imi permit sa afirm ca aceasta declaratie nu are sustinere sub nici o forma. Sa ma explic:
            De o lunga perioada de timp toata lumea vorbeste ca nu este corecta taierea asta a pensiilor. Toata media dezbate pe toate partile aceste aspecte. La Constanta se fac mitinguri. La Bucuresti se pregatesc mitinguri. Toate astea se intampla sau se vor intampla in viitorul foarte apropiat si cu toate astea clasa politica aflata la putere se face ca nu zice si nu face nimic. Se creaza psihoza nationala ca nu se stie ce ar trebui sa se intample pentru a fi bagati in seama, pentru a nu mai spune guvernul ca vom primi banii inapoi (probabil cum au primit cresterea de 50% profesorii, printr-o lege aprobata de parlament, de seful statului, de toti) si ca nu este decat o problema de zile, saptamani, luni sau ani. Se pare ca nu se stie ce trebuie facut pentru a putea fi respectata o decizie a unei intastante supreme. Guvernantii ne lasa intentionat impresia ca aceste taieri asa din topor pentru tot si pentru toate vor avea un sfarsit prea bun, ca toate astea au fost facute fara cap. Peste tot se scrie si se afirma ca o lege nu poate avea caracter retroactiv, chiar cu citate din Constitutie, apropo pe care seful Statului a zis ca o respecta. La noi nu este asa. Legea data e lege data si este aplicata. Cum? Se vede. Rupem tot si toate.
             
             Domnilor de la putere inteleg CRIZA, inteleg caderea asta a Statului, inteleg ca trebuiesc dati niste bani prin contracte unora care au sponsorizat campaniile electorale, inteleg smecheria, inteleg ca unii din bogati trebuiesc sa fie si mai bogati, inteleg ca pensionarii, bugetarii si cine o mai fi suntem de sacrificiu, ce NU inteleg e cum pana acum cu toate scaderile, taierile astea tara nu are nici macar un gram de speranta ca s-a redresat ceva, ca astea au avut un mic efect, ca in general s-a intamplat ceva pozitiv.

                Nu s-a intamplat nimic si mai mult ca sigur pentru noi, dar pentru dumneavoastra cei de la putere sigur e mai bine. Domnilor de la putere si domnule Presedinte dumneavoastra sunteti niste asistati sociali pentru ca aveti un buget de cheltuieli care a crescut anul acesta, cum, nu stiu. A, mi-am adus aminte prin vot, asa este, este democratic si legal, cam cum este tot in tara asta. Numai legea care trebuie respectata nu este. Eu ca militar pensionar refuz sa fiu catalogat ca un asistat social, asta pentru ca nu sunt si doi am contribuit la Stat pentru pensie. 

               Prostia asta ca militarii nu au contribuit decat nu stiu cand si nu stiu cum a mers pana mai acum ceva timp. Oamenii s-au desteptat si au vazut ca nu militarii sau alte categorii sociale sunt raul societatii. 
            
            Din incompetenta guvernul a cerut adeverinte de venit pentru militarii pensionari. Pai daca nu aveam contributii la bugetul asigurarilor sociale de ce se mai cer?? Si partea cu anii lipsa o sa se rezolve foarte simplu ....decizia de pensionare. La pensie nu iesi ca vrei tu, te trezesti intr-o dimineata si vrei sa fi la pensie. Nu, te scoate statul. Ca nu ai stagiu complet iar este o minciuna. 99% dintre pensionarii militari sunt iesiti la pensie la varsta deci stagiu complet. Acum nu se mai gasesc anii. Eu zic sa ne aresteze pe toti cu ani lipsa pentru ca am folosit insemnele statului fara sa avem voie. Cred ca nu mai exista in lumea asta o mai mare hotie ca la noi.                 
             Oricum nu numai despre noi este vorba, este vorba si despre veterani, care chiar au facut ceva pentru tara asta, de vaduvele de razboi, de invalizii din armata...de toti. Toti loviti la temelie cu aceeasi barda. Suntem in tara noastra condusi dupa vrerea unuia si a altuia prin grave incalcari ale Constitutiei, ale legislatiei statului roman a tratatelor internationale la care Romania este parte semnatara prin nesocotirea jurisprudentei romanesti si europene. 

              Recunosc ca pana acum cateva zile m-am lasat si eu pacalit de infernala masinarie de propaganda, dezinformare si dezbinare. Am acceptat sa particip la o emisiune televizata de la Realitatea TV din data de 14.01.2011 cu un scop precis :demonstrarea "marii cacialmale portocalii" referitoare la asa zisa recalculare a pensiilor. Din pacate modul de pregatire si desfasurare a emisiunii mi-au creat un mare disconfort si chiar o stare de nervozitate excesiva intrucat intre ceea ce mi s-a prezentat in invitatie s-a transformat in ceva care ne-a adus un mare deserviciu. Cacealmaua de care vreau sa scriu se numeste "CONTINUAREA ARUNCARII PE PIATA A FALSEI PROBLEME A RECALCULARII PENSIILOR MILITARILOR" dupa 01.01.2011. 

              Incepand cu 01.01.2011, Recalcularea pensiilor este ilegala de facto intrucat prin art.196 din Legea nr. 263/2010 – privind sistemul unitar de pensii a fost abrogata Legea nr.19/2000.
                   Art. 196. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
              Ori Legea 119/2010 si actele conexe au fost construite avand la baza tocmai Legea 19/2000 si actele conexe au ca temei juridic trimiterile la legea abrogata, astfel:
                            Art. 1 Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si Alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare: a) pensiile militare de stat;
                                       Art. 2(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. 
                                     (2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c) si f) devin pensii pentru Limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. 
                                               (3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. 
                                        (4) Pensiile de serviciu, altele decat cele mentionate la alin. (1)—(3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. 
                                    Art. 3(1) Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
                                           (2) In situatia pensiilor dintre cele prevazute la alin. (1), care au fost stabilite in baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determina considerandu-se a fi indeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.                                             (3) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
                             Art. 4(1) Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare, dupa cum urmeaza: 
                                                 a) intr-o perioada de 5 luni de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b); 
                                              b) intr-o perioada de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. c)—h). 
                                 (2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileste in baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si se plateste de la data de intai a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la alin. (1) lit. a) sau b), dupa caz.  
                       Art. 7(1) Procedura de stabilire, plata, suspendare, recalculare, incetare si contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevazuta de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. 
                                            (2) Pensiilor prevazute la art. 2 li se aplica in mod corespunzator dispOzitiile din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza aceste categorii de pensii.
          
              Singura prevedere ce se mai pastreaza din Legea 119/2010 in Legea nr.263 este: Art. 171. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv categoriile de pensii prevazute la art. 1 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, devin pensii in intelesul prezentei legi.

Referitor la cacelma cititi si va cruciti: Art. 169. - (1) Pensionarii sistemului public de pensii ale caror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I si/sau grupa a II-a de munca, beneficiaza de o crestere a punctajelor anuale realizate in aceste perioade, dupa cum urmeaza:5) In situatia in care cuantumul pensiei aferent punctajului mediu anual rezultat in urma aplicarii prevederilor alin. (1)-(4) este mai mic decat cel cuvenit sau aflat in plata, se mentine acest cuantum pana la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevazute de lege, se obtine un cuantum al pensiei mai mare.

               Ma intreb si il intreb si pe domnul presedinte : oare despre ce fel comunicare este vorba?
               
              Dragii mei camarazi tot ceea ce se intampla este de natura penala.

 Prin comunicare de informatii false, santaj si amenintare, insulta, calomnie, furt calificat, abuzul de incredere, gestiune frauduloasa, inselaciune, abuz in serviciu in forma calificata, falsul material în înscrisuri oficiale si uz de fals, Codul Penal art.168 indice 1,194,195,205,206,208,209,213,214,215 ,246,247,248 indice 1, 288, 291

        Am ajuns sa traim intr-o tara ai carei guvernanti nu numai ca nu respecta istoria, traditiile, normele morale si spirituale dar guverneaza fara nici un fel de jena sau frica, daca nu de Dumnezeu intr-un dispret total fata de propriul popor.

           Suntem sclavi in propria tara si nu facem nimic. Cred ca singura noastra sansa este intocmirea rapida a unui protool de colaborare intre toate structurile asociative din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale si, impreuna sa parcurgem rapid toate etapele juridice interne si la CEDO pentru a ne apara drepturile. Daca Statul nostru nu este in stare sa ne protejeze si ignora deciziile instantelor romanesti ne adresam instantelor internationale, poate asa se mai vede si ce se intampla in Roamania. Suntem membrii U.E. Pensia este un drept nu un beneficiu.